Tristeti vagi

Katrin isi intoarse privirea pierduta spre pervazul geamului udat de'atata ploaie. Inchise ochii si isi imagina picaturile reci undeva topite pe buzele ei, evaporate cald de gustul amar al celor doua pungi strivite de tigara fumeganda.
Stransese cu dintii de ea iar apoi isi duse mana la paharul pe post de scrumiera, cedandu'i urme'n linii mari de cenusa.
Sunetul ploii inca mai predomina in mintea sa, iar ochii, pe jumatae inchisi, inca nu puteau penetra decat un neant tampit.

Mergeam , îmi auzeam sunetul propriilor paşi ce lăsau urme pe pământul umed , totul era pustiu prin jur , rămăsesem singur printre stropii rapizi de ploaie ce mă loveau şi îmi străpungeau hainele.
Am continuat să merg , deja eram complet ud , am oftat , mi se stinsese chiar şi ţigarea dintre buze aşa că am lăsat-o să cadă într-un lac.
Am urcat apoi scările , deschizând brusc uşa unui apartament , observând ceva schimbat şi pe blondă mi-am dat seama într-un final că am greşit blocul.

Isi intoarse privirea fixa simtind frig pe sub jerseu si'l privi inexpresiv.
Perdeaua drapata incepu sa se ridice lin din cauza curentului, iar fumul ei se raspandea din ce in ce mai repede, ascunzandu'i ochii inchisi in urmele incerte.

-Inchide usa...

Abia chitcai descheindu'si buzele moi, ca si cand intrarea unui necunoscut, ud pana la talpi ar fi fost o normalitate.
Duse mana apoi la haina descheiata, ce'i lasa la vedere bustul si stranse de cele doua parti.
The Times isi schimba singur paginile, de la 5 la 9, iar ea lua ceasca murdara si'o puse pe titlu.

Am rămas oarecum surprins de reacţia ei , oricine ar fi pus întrebări dacă un străin ar intra brusc în cameră sau măcar aş fi primit un pantof în cap că m-ar crede vreun hoţ. Am dat din umeri când i-am întâlnit privirea inexpresivă şi m-am conformat , închizând uşa.
-Uhm am greşit blocul....am replicat scurt , nu părea genul de persoană cu chef de conversaţie. Auzeam picăturile de apă ce se scurgea din hainele mele pe parchet , era linişte. Mi-am trecut degetele prin breton căci firele de păr ude mi se lipiseră de frunte şi mă deranja.

Se ridica greoi, simtind furnicaturi in brate si'i arunca o privire de data asta ceva mai profunda. Inchisese usa impinsa nereusit izbind'o din cauza curentului si'i arunca un prosop curat din dulapul cu usa vesnic neinchisa.

-Esti victima naturii.

O spusese razand si sfarsind printr'un ranjet cat se poate de larg, in timp ce'i privi trupul parca tocmai scos dintr'un lighean.
Isi pastra inca vesnica urma de aparenta concentrata, cu genele ei ondulate si lungi si imobilitatea ochilor.